Va respecta Nehammer Rezoluția PE privind Schengen? Răzvan Nicolescu: ”Vor fi compensații mai mari cu cât prelungesc mai mult” – DECLARAȚII EXCLUSIVE

Subiectul Schengen rămâne în continuare un „cartof fierbinte” pentru România și Bulgaria, iar discuțiile despre respingerea aderării pentru cele două țări sunt în continuare aprinse, stârnind numeroase dileme și întrebări. Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie bazată pe o petiţie depusă de societatea civilă din România, prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Totodată, rezoluţia cere Comisiei Europene să calculeze pierderile financiare suferite de România și Bulgaria prin neprimirea în Schengen din ianuarie 2023 și să găsească mecanisme de compensare.

Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, inițiatorul proiectului de rezoluție din Parlamentul European privind aderarea la Schengen, a declarat pentru GÂNDUL că ceea ce s-a întâmplat miercuri în PE este un pas foarte important pentru România, punctând că este pentru prima dată când Uniunea Europeană vorbește despre încălcări de tratat, de discriminări, despre compensații pentru pagubele economice și cele de mediu suferite urmare unei astfel de situații.

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă circulație, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).

Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent într-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și într-o dezbatere la 14 decembrie 2022.

„Punem tot timpul răul înainte și avem un plan pe care îl vom aplica în continuare”

„Este un mesaj foarte dur pe care Parlamentul European, cea mai democrată instituție a UE, îl transmite cancelarului Austriei, Karl Nehammer. Este un text bazat pe niște lucruri semnalate de noi într-o petiție pe care am depus-o în luna ianuarie.

Și este pentru prima dată când Uniunea Europeană vorbește despre încălcări de tratat, de discriminari la care sunt expuși, de compensații pentru pagubele economice pe care această situație le produce și pentru pagubele de mediu. Dacă va ține sau nu Nehammer cont de aceste lucruri, vom vedea. Noi, ca  societate civilă, suntem pregătiți. Punem tot timpul răul înainte și avem un plan pe care îl vom pune în aplicare în continuare.

Este un pas important pentru că se spune adevărul, adică nu ne mai ascundem după niște fraze pompoase care nu spun nimic. Spunem adevărul, au avut loc lucruri grave care s-au întâmplat și care țin de respectarea tratatelor. Uniunea Europeană este o uniune bazată pe reguli, pe tratate, pe legislație, pe principii. Nu este pe bunul plac al unui sau altuia”, a spus fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, pentru Gândul.

Fostul ministru a ținut să sublinieze că sunt înalți oficiali din Austria, începând cu președintele Alexander Van der Bellen, care au susținut permanent aderarea României și Bulgariei și au afirmat că îndeplinesc toate condițiile.

Cu cât vor prelungi acest lucru, cu atât vor avea de plătit compensații mai mari. Dar, este problema lor. Nu aș zice însă neapărat Austria, pentru că trebuie făcută o diferență. Austria este și președintele Austriei, care recunoaște că ceea  ce ni se întâmplă este o mizerie, este și vicecancelarul de la Partidul Verzilor, care și el spune că nu este în regulă ceea ce se întâmplă.

Este decizia lor suverană, dar dacă aș fi în locul lor, aș încerca să închid cât mai repede povestea asta, pentru că se vor afunda tot mai mult. Nu prea îmi place să dau pronosticuri (despre intrarea României în Schengen în 2023 – n.r.), îmi place să fim pregătiți pentru ceea ce-i mai rău ca să ne fie bine”, a conchis interlocutorul Gândul.

PE: „Bulgaria și România ar trebui să fie în Schengen până la sfârșitul lui 2023”

Rezoluţia adoptată miercuri de Parlamentul European a fost elaborată pe baza petiţiei depuse de fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).

• În rezoluția adoptată miercuri cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen.
• Deputații regretă decizia Consiliului UE din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare.”
• „Un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică,”spun eurodeputații, menționând că „toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.
• Ambele țări îndeplinesc toate criteriile pentru a se alătura zonei de liberă circulație.
• Vetoul față de aderare alimentează sentimentul anti-european și dăunează economiei.
• Poluare crescută din cauza cozilor lungi, de până la câteva zile, la punctele de trecere a frontierei.

„Cetăţenii din Bulgaria şi România sunt discriminaţi, confruntându-se cu întârzieri, dificultăţi birocratice”

„Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și populația din cele două țări din punct de vedere social și economic”, potrivit Parlamentului European.

Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen.

Deputații europeni notează că ”întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane”.

Creșterea emisiilor de dioxid de carbon

În plus, față de prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, textul menționează „daunele ireparabile” aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene.

Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creșterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care așteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an”, potrivit eurodeputaților.

Rezoluția solicită Comisiei să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare.

Eurodeputații subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE”, se mai arată în rezoluția adoptată miercuri de PE.

Austria a spus „nein” la aderarea României la Schengen

Reamintim că, după 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.

Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.

Președinția spaniolă și șansa României de aderare

România ar putea avea o fereastră de oportunitate abia în toamnă, fiind șanse mari ca subiectul să fie pus pe agenda Consiliului JAI din octombrie de către președinția spaniolă, care sprijină România în drumul spre Schengen.

Suedia – care a preluat, în ianuarie, de la Cehia, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni – părea hotărâtă să dea o nouă șansă României și Bulgariei în dosarul aderării la spațiul Schengen.

Premierul Suediei, Ulf Kristersson, declara în Parlamentul European, la preluarea președinției rotative a Consiliului UE, că țara sa dorește să pună pe ordinea de zi tema extinderii spațiului Schengen, pentru ca România și Bulgaria își poată pleda încă o dată cauza.

Mandatul de șase luni al Suediei s-a încheiat însă fără ca opozanții aderării la Schengen a României și Bulgariei să fie convinși să își schimbe poziția și cele două țări să poată intra în spațiul de liberă circulație al Uniunii Europene.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | De ce are nevoie România pentru a putea adera, în toamnă, la Schengen. Europarlamentar: „Austria nu mai are acum acele argumente”

EXCLUSIV | Pot fi România și Bulgaria separate la votul Schengen? Fost ministru de Interne: „Separarea ar însemna să instalăm pe Dunăre măsuri pe care acum nu le avem. A merge pe teza asta înseamnă a căuta un motiv de amânare”

EXCLUSIV | Răspuns oficial al Ministerului de Interne din Austria, pentru Gândul: „Ne opunem aderării României la Schengen. Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți”